Suntem bombardati in fiecare zi de un milion de „quotes” pe diverse teme, sub diferite forme, care ne spun „cum sa”, „cand sa”, „ce conteaza” si „ce nu conteaza”, etc.  Este imposibil sa tii cont de toate, sa ti se potriveasca toate, sa fii de acord cu toate in acelasi timp.

Va propun azi spre analiza una dintre acestea, si va rog chiar sa-mi spuneti daca vreodata ati simtit profunzimea acestei maxime: „Daca vrei sa cunosti un om, ofera-i putere.”

Sa fii sef a fost mereu un deziderat al unei generatii trecute acum de prima tinerete. Pozitia aducea cu sine, pe langa multe alte avantaje, si ocazia de a demonstra celorlalti ceva. Acel ceva, ceea ce demonstra fiecare in parte, dadea masura caracterului lor. Din pacate, prea putini reuseau sa fie pretuiti si admirati.

Mentalitatea s-a schimbat, tinerii sunt deschisi catre nou, dovada fiind interesul fantastic manifestat catre cursuri leadership. Oamenii ajunsi in functii de conducere nu-si mai doresc sa fie sefi, ci lideri, intelegand perfect diferenta dintre cele doua ipostaze.  Vor sa afle despre formarea si dezvoltarea echipei, despre comunicare, despre motivare. Si nu numai, cei care inca sunt subordonati, isi doresc sa fie condusi de lideri, alaturi de care sa contruiasca si sa obtina performanta.

Mi-a placut mult imaginea aceasta in care lider-ul are grija ca omul din subordinea lui sa creasca verde. Avem oameni frumosi pe drum. Nu-i asa?